luni, august 31, 2009

perfect_princess4u

Hello!!!! Poate va intrebati ce e cu titlul postului... Azi o sa vorbim despre "printesele_perfecte" de pe mess. Ideea nu e originala, am preluat-o de la Alex, vreau doar sa va arat si un punct de vedere al unei fete.
Care dintre voi nu a luat vreodata un ID al unei fete/unui baiat de pe HI5 sau vre`un site si ati dat add doar pt ca v-a placut combinatia pe care a folosit-o in loc de nume, poza pe care o are sau citatul atashat??? Daca n-ati facut-o niciodata atunci nu e pentru voi :-P
Ati auzit vreodata de "Zambeste! Nu stii niciodata cine se poate indragosti de zambetul tau!" ? Mie mi s-a parut amuzanta chestia la inceput, dar chiar merge :)) Toti am vrea sa vorbim cu persoane happy, sa glumim si sa ne simtim bine, ca doar n`o sa abordezi o persoana cu un avatar trist, nu? Pe mess toate sunt bune si frumoase, zambetul e perfect, tipa sau tipul arata traznet, si pare "the perfect match". Sa nu-mi spuneti ca nu v-ati indragostit de o persoana cu care vorbeati pe mess ca nu va cred!!! Nici eu n-am scapat, deci, stati relax ;)) Dar n-o mai fac altadata, cu siguranta :))
Citeam azi o "convorbire cu o pitzi" cand mi-am dat seama ca de fapt perfect_princess sunt toate asa, mama ce ne place sa ne dam mari si sa avem porecle funny cand de fapt pe mess avem fiecare cate o masca fie ca vrem fie ca nu.
Oare cum ar fi reactionat "perfect_princess4u" daca dupa ce un baiat ii cere o poza ii spune ca s-a indragostit de ea, ca e superba si n-a mai vazut o fata ca ea toata viata lui??? Mai ales ca ei ii place sa i se spuna ca e frumoasa si o si crede, are o poza foarte sexy la avatar si adora sa vorbeasca mai mult cu baietii... Sfat pt cine se stie perfect_princess: nu mai stresa calculatorul degeaba!!! si pt cei care se cred mari "macho" agatand fete ca si ea: get a life, a real one :))
Nu e greu sa spui pe mess unui baiat atat de simpatic si de atent care sunt problemele tale, ce te doare, ce ai avea chef sa faci (da` nu te misti din fata calculatorului ca e mai important sa vb cu el, nu?) E cea mai mare prostie! Daca ai ceva de spus vorbiti fata in fata, asa ii vezi expresia, cum reactioneaza, daca radeti impreuna cand spui cate o prostioara sau rade el de tine... Dar se pare ca ne temem sa ne intalnim si amanam mereu pana cand deja el i-a spus ca o iubeste (sau invers) si sunt "impreuna", el alintand-o mereu si asteptand cu nerabdare sa se intoarca de la scoala sa vorbeasca, sa planuiasca intalnirea de vis... Intr-un final se intalnesc, dar isi dau amandoi seama ca "te iubesc" de pe mess nu mai vine asa usor cand sunt fata in fata, ca sarutul acela mult visat nu e perfect, ca persoana din fata lor nu "perfect" nici pe departe... si fiecare se intreaba "Ce ne vom face acuma?"



P.S. : ID`ul perfect_princess4u nu exista, deci... stati calmi :))

luni, august 24, 2009

O noua perspectiva asupra vietii :))

1 Sunt recunoscator sotiei care sforaie toata noaptea
Pentru ca doarme acasa cu mine si nu cu altcineva.
2 Fiicei mele adolescente care se plinge ca trebuie sa spele vase
Pentru ca inseamna ca este acasa si nu pe strazi.
3 Impozitelor pe care le platesc
Pentru ca inseamna ca sint angajat.
4 Murdariei de curatat dupa o petrecere
Pentru ca inseamna ca am fost inconjurat de prieteni.
5 Hainelor care sunt putin cam strimte,
Pentru ca inseamna ca am destula mincare.
6 Umbrei mele care ma insoteste la munca,
Pentru ca inseamna ca sunt afara in lumina soarelui.
7 Podelei care trebuie sterse si ferestrelor care trebuie spalate,
Pentru ca inseamna ca am o locuinta.
8 Locului de parcare pe care il gasesc tocmai la capatul parcarii,
Pentru ca inseamna ca pot sa merg si ca am fost binecuvantat cu un mijloc de transport.
9 Zgomotului pe care trebuie sa-l suport de la vecini,
Pentru ca inseamna ca pot auzi.
10 Gramezii de rufe de spalat si calcat,
Pentru ca inseamna ca am haine de imbracat.
11 Oboselii si durerilor musculare la sfarsitul unei zile,
Pentru ca inseamna ca am fost capabil sa muncesc din greu.
12 Soneriei care ma trezeste in zorii zilei,

Pentru ca inseamna ca sunt viu.

E tare ;))
Prietenii stiu de ce =))

joi, august 13, 2009

Ce n-as da... <>

In seara asta am primit un link de la o prietena, are si ea blog si ce a publicat ea e un maaaare adevar. O sa va arat si voua in cele ce urmeaza continutul articolului...

<<>

Uite, de exemplu, ce am descoperit. Una dintre cele mai frecvente expresii din vocabularul nostru (iar asta imi suna mie, in primul rand) este aceasta: “Ce n-as da sa…” sau “Daca as fi avut… as fi facut altfel.”.

Imi aduc aminte de anumite evenimente din copilaria mea. Inca de atunci avem intiparita in mintea noastra expresia “Ce n-as da sa…”. Ma gandesc acum la acele dati in care ma urcam cu greu pe un scaun, iar picioarele nu imi ajungeau pe jos. Gandul care imi trecea de fiecare data prin minte era acesta: “Ce n-as da sa ajung cu picioarele pe jos… Sa vad si eu cum e…”. Sau mai imi rugam parintii sa ma poarte pe umeri, pentru a fi mai inalta… sa respir si eu aerul acela de sus… Tot timpul cand ii priveam pe adultii din jurul meu ma gandeam: “Ce n-as da sa fiu si eu inalta. Sa vad mai bine lumea. De aici de jos nu vad mai nimic…”.

As mai putea enumera o mare gramada de “Ce n-as da sa…”. Alte astfel de expresii se intalnesc si in randul nostru, al tinerilor: “Ce n-as da sa am o masina mai tare cu care sa dau gata toate fetele. Dar cu harba asta de Dacie, nicio sansa…”, “Ce n-as da sa fiu mai slaba numai cu 5 kg, una-doua s-ar uita baietii la mine. Dar asa…”, “Ce n-as da sa ma fi nascut in alta familie mai bogata… As fi avut mai multi prieteni…”, “Ce n-as da sa am un iubit cu care sa ies dupamasa in parc…” si multe altele.

Ceea ce nu mi-am dat seama cand am fost mica si imi doream sa fiu “mare” este acest lucru: Odata ce am crescut, raman asa. Odata ce imi ajung picioarele pe jos cand stau pe scaun, nu mai exista sanse sa le fac iarasi mici. Odata ce ma casatoresc, raman casatorita. Daca as avea o masina tare, atunci mi-as dori si o casa pe masura. Daca as slabi 10 kg, atunci mi-as da seama ca am urechile prea mari sau gura prea mica sau mainile prea lungi, deci tot nu as fi multumita.

Cred ca secretul unei vieti fericite este acela de a ALEGE sa fiu multumit cu ceea ce am, cu ceea ce sunt, cu perioada prin care trec, fara sa incerc sa transform evenimentele neplacute in scuze.

Provocarea mea pentru tine (si totodata si pentru mine) este aceasta:

FII MULTUMIT(A)!>>



miercuri, august 12, 2009

What a girl wants...



Oare cati baieti s-au intrebat "ce vor fetele astea?", "cum poti sa impresionezi o persoana pentru care nimic nu pare suficient de bun?"... Ei, baieti, let me tell you a secret: WE DON`T KNOW WHAT WE WANT!!! Chiar nu stim... Pare asa de usor cand vorbim intre noi despre "printul nostru pe cal alb" pana cand ne dam seama ca de fapt... noi vrem un print si printii nu mai exista... Deci: n`avem nici cea mai vaga idee despre ce vrem!!! Poate stiti voi, poate va dati voi seama despre ce am vrea noi de la viata, de la un boyfriend, de la un simplu amic...
Din punctul meu de vedere... sa-ti gasesti iubit/iubita e cel mai usor lucru din lume, mai greu e sa-l/o pastrezi... La inceput toate sunt roz, dar cu cat cunosti mai mult o persoana iti dai seama ca de fapt... Nu e THE ONE si nu mai stii cum sa-i spui... pare ca amanarea e cea mai buna solutie deocamdata dar... asta nu face decat sa fie mai dureros, trust me, o spun din experienta. Nu stiu voi dar eu am invatat sa nu regret nimic din ce fac si asta e foarte bine, pentru ca avem de invatat din fiecare experienta prin care trecem.
Sa revenim la oile noastre: ce`si doreste o fata? Sincer, o floare, o ciocolata sau o iesire in parc sau la inghetata, sau oriunde, doar surprinde-o, iar daca ai vazut ca nu-i place nimic din ce faci... it`s time to move on. Nu incerca sa aprinzi un foc singur, nu merge. Be happy, smile, be yourself!!! Dar oare cine sunt eu sa dau sfaturi in materie de dragoste?!?!?! Sunt pretentioasa, aiurita si nu sunt in stare sa-l gasesc pe "my MR. McDreamy", poate nici nu vreau sa`l caut... o sa ne gasim unul pe celalat la un moment dat, nu? Sunt sigura de asta. Si sunt romantica incurabila, cred ca exista o persoana perfecta pentru fiecare dintre noi: "THE ONE". Acea persoana alaturi de care simti "magie" cand ii atingi mana, vezi stelute cand ii simti prezenta, sau simti fluturasi in stomac de fiecare data cand il/o privesti in ochi. Poate sunt prea visatoare si sunt doar iluzii... dar poate am dreptate, si exista cineva out there pentru mine, pentru tine, pentru fiecare...
In concluzie, daca vreti sa cuceriti o fata... nu va dati peste cap, nu va cere nimeni asta, nu`i promiteti luna de pe cer, ca nu`i a voastra, si nu are ce face cu ea, cumpara-i un trandafir rosu, alb, rupe o magnolie si prinde`o in parul ei, fa ceva frumos, nu neaparat costisitor... fi original, fi sincer, fi tu...
Iubiti si sa fiti iubiti! Eu va iubesc pe toti >:D<


marți, august 04, 2009

Am facut clatiteeeeeeeee!!!!

In momentul asta, mancarea mea preferata: clatite cu dulceata de capsuni :X:X:X Nu cred k ar fi bine sa mentionez ca sunt alergica la capsuni,asa-i? Oricum, n-am mancat multa...Cred k vreo 3 clatite cu dulceata de aia. Da` sunt delicioase!!! Azi a fost prima data cand am facut clatite singura. Am fost singura acasa si ma plictiseam, cand imi trimite cineva niste poze... si "din greseala" a fost si una cu clatite. Atunci s-a aprins beculetul ;)) Ok, cat poate fi de greu sa fac clatite? Am eu o reteta pe-aici dar am zis sa ma uit pe net sa vad" daca nu s-a mai schimbat ceva" :)) Nup, nu s-a schimbat nimic, se fac exact asa cum stiam eu, doar ca... Eu n-am mai facut singura :-s Ei, asta e, nu ma omoara nimeni daca nu ies bine... NU???
Lapte+oua+oleaca de sare+ oleak mai mult zahar si saracele le-am batut de le-am naucit si putina cate putina faina (nu intrebati cata ca n-o masor, vad eu, pun pana iese bine) apoi un pic de margarina si iar le-am amestecat pana li s-a facut rau... And now comes the funny part: prajitul lor!
Apropo: stie cineva cum sa dau cu ele in sus si sa vina inapoi pe partea cealalta da tot in tigaie? Sa ma invete si pe mine, please :D ca azi m-am limitat la a le intoarce "cuminte". Ioai bune au fost!!! (Va dati seama ce modesta sunt, nu?) si am facut si cartofi prajiti, da chiar nu au mai prezentat interes ;))
Deci si prin urmare... am fost bine dispusa azi k am reusit sa fac in sfarsit clatite si acum spre seara a inceput si ploaia... mi`a fost dor de ea, k n-am vazut ploaie de atata timp...
Oh, happy day
So happy daaaay....
<>

Noapte buna si sweeeeet dreams :)
Sa fiti iubiti!

P.S. Daca vreti sa faceti clatite, invitati`ma si pe mine, macar sa le degust :D

sâmbătă, august 01, 2009

Is it that bad that I want to get out of this four walls???

Ai simtit vreodata ca nu mai esti bun de nimic si tot ce faci in viata nu are absolut nici o valoare? Ai vrut sa evadezi din casa, din familie, din rutina si sa faci ceva doar pentru tine? Sa poti sa zambesti din nou fara nici un compromis... sa nu fie doar de dragul de a face pe cineva sa se simta bine??? Eu cu siguranta DA. M-am saturat sa le fac pe plac altora si sa-mi dau seama in final ca de fapt nu e ce vreau eu, ci doar ce vor altii... As spune ca m-am saturat de viata mea, dar nu e a mea, e a lui DUmnezeu, EL mi-a dat-o si eu doar o irosesc aiurea. Vreau sa pot spune la sfarsitul unei zile, al unui an, la sfarsitul vietii mele, "I DID EVERYTHING I COULD", ca mai mult decat am facut nu se putea face, dar oare chiar asa e?
Stiti serile alea in care, dupa ce apune soarele, ramane doar acea lumina superba, roz-portocalie si parca si aerul pe care il respiram e la fel, si vantul adie foarte slab, ca o mangaiere si apar foarte timide stelutele... Au fost atatea seri ca si asta inainte... si prin toate simteam ce mare e Domnul... Acum ce se intampla cu mine??? De ce nu mai pot sa ma bucur de binecuvantarile Lui? De ce simt mereu un nod in gat si simt ca sunt gata sa explodez? De ce ma apar de cei din jurul meu alungandu`i, cand de fapt eu nu pot sa fiu singura? De ce nu mai pot sa imi aud gandurile si simt ca putinele mele rugaciuni nu ajung mai departe de tavan? De ce m-am indepartat de Mangaierea si Adapostul meu?
Ma simt singura impotriva tuturor... si guess what?! chiar sunt singura... dar am nevoie de asta... sa ma chinui un pic, sa imi dau seama ca de fapt inainte chiar faceam ce trebuie, ca poate chemarea mea in viata e sa-i ajut pe ceilalti. Ca atunci cand ma gandesc prea mult la mine devin egoista si obsedanta...
Deci raspunsul la intrebarea "Is it that bad that I want to get out of this four walls???"... Apparently it is... I don`t have to struggle to get out of my life, i have to deal with it, and if i really have to do something, i better do t smiling `cause i`ll do it, even if i like it or not...